În Țara Dornelor, dincolo de frumusețile naturale și de tradițiile bine păstrate, se află o bucată vie de istorie a României a cărei valoare este inestimabilă: caii huțuli.

Este vorba despre o rasă de cai mici (maximum 150 cm, 400 kg) originară din Munții Carpați, a cărei primă menționare istorică datează din 1606, într-o lucrare de profil numită „Hippica”. Acești cai au fost rescuți pentru muncă – transport de mărfuri, cel mai adesea, pe cărările înguste de munte – și sunt foarte disciplinați și liniștiți.
Tocmai de aceea huțulii sunt folosiți în turismul ecvestru și la călărie pentru copii. În Țara Dornelor se poate face turism ecvestru, cu însoțitor, în Parcul Național Călimani, iar turiștii pot descoperi din altă perspectivă frumusețile locale precum Rezervația Geologică „12 Apostoli” sau Călimanul Cerbului, dar și alte locuri minunate.

Pe drum, însoțitorul le va povesti despre această rasă de cai a cărei valoare este inestimabilă, astăzi existând mai puțin de 3.500 de cai huțuli în lume. Numele lor vine de la o populație care a locuit și în zona Oușor, huțulii, unul dintre cele mai misterioase și mai interesante grupuri de oameni ai munților de la noi, despre originea cărora etnologii nu știu foarte multe nici în aceste vremuri.

O populație despre care se spune că era mândră și foarte tăcută și care l-a fascinat și pe Mihai Eminescu care credea „că ar fi urmaşii unor triburi dace slavizate”, spre deosebire de toate triburile din jurul lor care s-au romanizat parţial, dând astfel naştere românilor.

Vorbim deci despre o rasă de cai cu adevărat arhaică, apreciată în mod deosebit nu doar în zonă (unde calul a fost un sprijin real pentru familiile oamenilor de la munte), ci şi la nivel internațional. În 1994 s-a înființat Federația Internațională a Huțulului, care are drept obiectiv conservarea acestei rase, România având cele mai multe astfel de cabaline.

Deşi dintr-o rasă mică, caii huţuli sunt rezistenţi, au forţă și robusteţe. Sunt cai vânjoşi, cai tipici de munte, motiv pentru care au fost folosiţi de diferite armate pentru transportul alimentelor, al armamentului, al muniţiilor sau al răniţilor. Rezistă foarte bine la temperaturi scăzute, căci în aceste locuri iarna se înregistrează frecvent temperaturi mai mici de -30 de grade Celsius.

Dacă ajungeți în zonă, rezervați-vă o jumătate de zi pentru turism ecvestru, pentru a descoperi în Parcul
Național Călimani o parte din istoria vie a lumii. Instructorii sunt pregătiți să primească și turiști care nu sunt practicanți ai echitației, iar caii sunt foarte prietenoși și liniștiți.

Credit foto: : Teodora Maftei