Categories
Mediu

Flora și fauna din Parcul Călimani

Întins pe teritoriul administrativ al județelor Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița-Năsăud, Parcul Național Călimani își dezvăluie bogățiile încă de la Centrul de vizitare, aflat în Țara Dornelor (practic, una dintre cele 20 de intrări în această arie protejată de interes național).

Acolo poți afla, prin viu grai de la angajații Parcului sau pur și simplu examinând o machetă în miniatură extrem de expresivă, despre traseele turistice, cum ajungi la lacul Iezer, aflat în vârf de munte, unde se găsește arborele zâmbru, vechi de 800 de ani, cum intri într-un program de foto safari și, de ce nu, cum faci turism ecvestru și tot ce vrei să știi despre caii huțuli, o străveche și autentică rasă de cai pur românească.

Text de Horia Ghibuțiu

Foto de Cristian Movilă

Pentru a cunoaște flora din Călimani, vei traversa păduri de foioase cu fagi, goruni, stejari, arțari, mesteceni și mulți alții. Vei întâlni specii floristice pe care nu le vei putea identifica decât dacă ai vaste cunoștințe în domeniu, așa că mulțumește-te să le admiri coloritul, dar și sonoritatea românească a denumirilor, deosebit de pitorești: unghia păsării, urechea iepurelui, mlăștinița, fratele priboiului, bulbucul de munte, mălaiul cucului, pușca-dracului, mierluța.

La nivel de faună, după cum te vor asigura călăuzele profesioniste – rangers, cum li se spune – nu trebuie să te aștepți să întâlnești la tot pasul, decât dacă ești norocos, cerbii care boncăluiesc toamna, populațiile de cocoși de munte cum nu se găsesc în restul țării sau, o întâlnire pe cât posibil evitabilă, urșii bruni. Cu siguranță însă auzul îți va fi răsfățat de varietatea de specii de păsări de aici, de la acvila-țipătoare-mică și ciocănitoarea-de-munte până la sturzul-cântător.

În epoca Internetului te poți pune la punct cu flora și cu fauna Parcului Călimani doar cu un smartphone. Dar experiența offline, adică să cunoști de la fața locului această regiune splendid prezervată, nu poate fi comparată cu niciun „search”!

Categories
Mediu

Cel mai gros și cel mai lung arbore din Pădurea pedagogică

Lângă Pasul Tihuța, am descoperit un spațiu care merită să fie prezervat și după noi.

Tășuleasa Social, sprijinit de Coca Cola HBC, reprezintă nu doar cea mai prestigioasă pepinieră de voluntari de la noi, ci găzduiește și o Pădure pedagogică – loc unic din Europa de Est în care se desfășoară lecții în aer liber despre mediu.

Text de Horia Ghibuțiu

Printre ingenioasele mostre grație cărora copiii din Țara Dornelor, și nu numai ei, se pot familiariza cu mediul înconjurător, se găsește și cel mai gros copac din lume, Chiparosul de Montezuma din Mexic. Pe numele său latinesc Taxodium Mucranotum sau denumit popular Copacul lui Tule, acest conifer cu o circumferință de circa 58 de metri devine și obiect de studiu și, deopotrivă, de joacă: în Pădurea Pedagogică, vizitatorii sunt îndemnați să afle ei înșiși de câți oameni e nevoie pentru a cuprinde această minunăție a naturii.

Aici se află și o replică a celui mai lung copac din lume – măsoară 117 metri până la coronament, dar și un arbore datând de la 1.600, care a fost doborât de fulger.

Acest din urmă copac este o altă lecție deschisă vizitatorilor, care pot afla unde a fost plasat, spre interiorul ori exteriorul pădurii, în funcție de inele, dar și cum era vremea în urmă cu patru sute de ani, grație părților mai întunecate ale secțiunii arborelui.

Categories
Mediu

Lecții despre Everestul personal

Andreea Lajosch are 18 ani și este elevă la Liceul Tehnic din Dorna Candrenilor. Are 1.61m , 45 de kg și o alură cu care ar putea face modelling, dar ei îi plac drumețiile și vrea să devină ghid montan, așa că s-a înscris la Școala de mers pe munte organizată de Tașuleasa Social împreună cu Coca-Cola HBC România în Munții Calimani în această toamnă.

Pentru aceste cursuri inedite, organizate în premieră în România, s-au înscris peste 700 de persoane cu vârste între 18 și 40 de ani. Trei sute dintre ei au ajuns într-un program special de patru zile în care au învățat să respecte muntele și să se bucure inteligent de orice drumeție, dar și respectul de sine și propriile limite în fața naturii. O aventură care l-a inclus și pe Teodor Tulpan, alpinistul român care a ajuns pe vârful Everest în expediția Everest 2003.

Andreea Lajosch a fost printre cei selectionați, iar parte importantă din decizia pentru alegerea ei a fost faptul că a mai participat la acțiunile Tășuleasa Social și are deja “școala voluntariatului”. În 2011 a fost voluntar la una dintre cele mai mari acțiuni de împădurire organizată de Tășuleasa Social și-a învățat nu doar lecția despre a da înapoi naturii ceea ce exploatăm de la ea, uneori abuziv, ci și pe cea a solidarității și a lucrului în echipă.

Andreea recunoaște că e timidă și că se împrietenește mai greu cu cei de vârsta ei, dar în ziua împăduririi, din efortul comun al celor câteva sute de voluntari și din susținerea lor când era obosită și-a găsit resurse emoționale nebănuite și și-a făcut prieteni.

A fost atât de mândră de munca lor încât, în anii următori, s-a reîntors în zona împădurită. S-a bucurat că pădurarul are grijă de munca lor și că zona e păzită bine de cei care ar vrea să fure lemne pentru că asta e singura lor posibilitate de a face rost de bani.

Text de Cristina Bazavan

Foto: Silviu Matei

La Școala de mers pe munte a învățat cum să -și poarte de grijă în natură, cum să identifice animalele din zonă după urmele pe care le lasă (ba chiar și ce au mâncat animalele sau cât de înfometate sunt), dar și regulile dure ale munților. Și n-a speriat-o rucsacul de aproape 20 de kg pe care l-a purtat pe Pietrosul până la tabăra de corturi, chiar dacă era aproape jumătate din greutatea ei.

Alpinistul Teodor Tulpan le-a explicat că atâta timp cât respectă regulile pe munte sunt în siguranță și le-a dat exemple despre armele care există în fiecare persoană pentru a-și cuceri propriul Everest.

“În calitate de trainer cred că am transmis ceea ce înseamnă muntele și natura pentru noi, alpiniștii, am cunoscut oameni minunați și sunt convins că fiecare își va atinge “Everestul” personal”, spune Tulpan despre perioada petrecută la Școala de mers pe munte.

Școala de Mers pe Munte este un program de educație montană inițiat de Tăsuleasa Social și Coca-Cola HBC România. Participanții au avut alături 15 instructori și peste 100 de voluntari, printre care și angajati Coca-Cola HBC România.

La solicitarea Coca-Cola HBC România, 20 de tineri din Țara Dornelor au urmat cursuri speciale pentru a fi ghizi montani, inițiativă care le asigură astfel o calificare cu care își pot găsi locuri de muncă și pot duce mai departe, către fiecare turist care vizitează Țara Dornelor, grija pentru munte și pentru ceea ce lăsăm ”după noi”.

Categories
Mediu

Vulcanicul și învolburata

Vulcanic e vârful Oușorul în toate anotimpurile! Pe creștetul lui te simți ca pe spinarea unui avion. Atât de tare suflă vântul și atât de minunată este priveliștea. De la 1639 de metri, Țara Dornelor se înfățișează ca o nesfârșită succesiune de creste: Giumalăul, Călimanii, Rodnei.

Peste toate mângâie cerul cu draperiile sale de nori și de ceață.

Oușorul e vulcanic nu doar la figurat, chiar face parte dintr-o formațiune vulcanică a munților Suhard. Când vârful său pleșuv se pierde în nori, oamenii de prin văi știu că trebuie să se pregătească de ploaie.

Text de Cristian Delcea

Din adâncimile de nepătruns ale Oușorului izvorăște o apă minerală învolburată, aprigă și rece. Coboară cu repeziciune pe versantul care se termină în Vatra Dornei, ajunge în stațiile de captare pentru ca, mai apoi, să se verse fără nicio intervenție în sticlele învelite cu eticheta Dorna. Acest versant al Oușorului este protejat astfel încât solul să nu fie pătruns de impurități. Reacția naturii este promptă, iar acum se poate vedea cum această parte a muntelui s-a înveșmântat cu o pădure mai deasă și mai verde.

Apa minerală este testată în fiecare zi. În fiecare zi, un om se urcă într-o mașină 4X4 și înfruntă pantele Oușorului pentru a măsura puritatea izvorului. Atunci când vârful e învăluit de viscol, iar zăpada spulberată șuieră printre copaci, atunci, în zilele teribile de iarnă, nu se mai poate urca cu nicio mașină pe Oușorul. Atunci se urcă cu calul.

Categories
Mediu

Omul REînverzește locul!

Coca-Cola HBC România și Asociația Salvați Dunărea și Delta au lansat în anul 2013 un proiect de ecologizare la care au pus umărul peste 3300 de elevi cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani și peste 100 de profesori. Proiectul se numește “Omul REînverzește” locul și a avut ca obiectiv stimularea comunităților locale să realizeze activități de mediu și advocacy.

Proiectul a inclus și o componentă prin care comunitățile locale au primit sprijin pentru a-și reamenaja spațiile verzi.

Suma investită a fost de 20.000 de euro, iar rezultatele au putut fi urmărite în cadrul a 20 de proiecte de “REînverzire”. Pentru această componentă au lucrat mai mult de 1.350 de voluntari din comunitățile locale, au fost strânși peste 700 de saci de gunoi și au fost plantați peste 2.000 de copaci.

Proiectul, care a fost realizat în parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și sprijinit de Ministerul Educației Naționale, a fost recompensat cu Locul 1 la CSR Awards, categoria Campanii CSR pe Facebook CSR.

Categories
Mediu

Am adoptat o apă de la izvoare până la vărsare

Pentru a conştientiza tinerii cu privire la efectele negative ale defrişărilor ilegale şi poluării râurilor, am adoptat o apă de la izvoare până la vărsare, începând cu Dorna, afluent al Bistriței, care se varsă în râul Siret.

Împreună cu Tășuleasa Social, ca parte a acestui proiect, am plantat peste 10.000 de puieţi, am implicat peste 2.300 de adolescenţi din 65 de licee şi am investit în circa 5.000 de ore de educare a tinerilor.

Proiectul s-a derulat sub denumirea Verde 003 și a trezit interesul şi susţinerea unui număr mare de persoane publice, între care Ministrul Mediului de la acea vreme, Atila Korody, marele canotor Ivan Paţaichin, comentatorul sportiv Radu Naum şi Principele Nicolae. Mizând pe puterea exemplului, toți cei implicați în proiect, de la traineri până la profesori și medici, au susținut în mod voluntar pregătirea tinerilor.

Desfăşurat pe o perioadă de 3 ani, proiectul Verde 003 a fost iniţiat de Coca-Cola HBC România cu sprijinul partenerilor de la Tăşuleasa Social, el fiind ulterior inclus în platfoma Adoptă un râu.

Adoptă un râu este un program susținut de U.N. Development Program (UNDP) și dezvoltat de Tășuleasa Social, Asociația Salvați Dunărea și Delta și MaiMultVerde – cu scopul de a menține accesul la surse de apă curată și sigură pentru consum, promovând, în același timp, comunitatea locală.

Compania a investit peste 1 milion de euro în acest proiect, de la lansarea sa, în 2008 – și până în 2013.

Proiectul Adoptă un râu a primit și două premii internaționale:

  • Pe 25 iunie 2013, a primit medalia de Aur la Gala Europeană CSR Awards din Bruxelles
  • Pe 8 aprilie 2014, Sistemul Coca-Cola a devenit primul grup din România finalist al Premiilor pentru Excelență Corporatistă oferite de Secretarul de Stat din cadrul administrației Statelor Unite.
Categories
Mediu

Învăţăm copiii să „dea mai departe”

Căutăm în mod constant noi modalităţi prin care să atingem aceste obiective.

Coca-Cola HBC se implică activ şi constant în două direcţii majore: protejarea mediului înconjurător și dezvoltarea comunităților locale.

Anul acesta, pe 28 martie, de Ziua Arborelui, am convins, împreună cu Tășuleasa Social, un număr de 17.000 de copii din peste 40 de comune din județele Bistrița-Năsăud, Mureș și Suceava, să planteze câte un arbore. Copacii au fost plantați în zonele în care, cu un an înainte, copiii primiseră cadouri de la Camionul de Crăciun, un alt proiect derulat de Tășuleasa.

E plăcut să dăruiești. Dintre cadourile primite de copii de Sărbătorile de Crăciun din anul anterior, cel mai important a fost cel de a afla să „dea mai departe”.

Cu sprijinul partenerilor noştri de la Tăşuleasa Social am plantat, astfel, peste 30.000 de puieți.

Această iniţiativă a inspirat un număr mare de locuitori din comunele din zonă care, astfel, s-au alăturat eforturilor noastre.

Un eveniment cu un succes similar s-a desfășurat și acum 3 ani, când 400 de voluntari, tineri şi copii, au plantat peste 8.000 de puieţi în Șieu Măgheruş din Bistriţa-Năsăud.

Categories
Mediu

Premieră mondială în România

În 2014, Coca-Cola HBC România a devenit prima țară din grupul Coca-Cola care a primit certificarea European Water Stewardship Standard Gold Certification pentru toate fabricile sale: Ploiești, Dorna și Timișoara.

În 2012, fabrica Coca-Cola HBC din Ploiești a fost prima din lume care a fost certificată de European Water Stewardship Standard cu Medalia de Aur, ea fiind urmată, în 2014, de fabricile de la Dorna și Timișoara.

Coca-Cola HBC România este, de altfel, una dintre primele companii din ţară care au investit în protejarea resurselor de apă, în folosirea eficientă a energiei și în gestionarea deșeurilor de ambalaje.

Printre cele mai recente măsuri luate în acest sens se numără inaugurarea centralei de cogenerare din Ploiești, ce reduce cu 50% emisiile de CO2 ale fabricii, introducerea tehnologiei cu aer ionizat pentru clătirea PET-urilor, ce contribuie semnificativ la reducerea consumului de apă, dar și tratarea apei la nivel intern în proporţie de 100% în toate cele 3 fabrici de îmbuteliere din ţară.

Certificarea celor trei fabrici reprezintă o dovadă că operațiunile și procedurile noastre sunt corecte și sustenabile, dar și o recunoaștere a activităților de protejare a mediului și a eforturilor noastre de a investi în tehnologii inovatoare.

Standardul European Water Stewardship reprezintă pe de o parte un instrument de evaluare pentru stakeholderii noștri, iar pe de altă parte, o formă de capacitare a sectorului privat de a se conforma Directivei Europene pentru Apă, ce prevede atingerea unui status pozitiv în ceea ce privește apa până în anul 2027.

European Water Stewardship Standard analizează toate activitățile legate de apă, despre impactul generat de companie, luând în calcul, de asemenea, și indicativi și condiții precum:

  • Surse și planuri bine documentate pentru captarea și eliberarea apei;
  • Inventariul complet al tuturor substanțelor folosite, precum și tipul de poluare pe care îl pot declanșa (dacă acesta există)
  • Dovezi în caz de apă reciclată, refolosită, recoltată sau desalinizată;
  • Dovezi și obiective de protecție pentru zone cu mare valoare de conservare;
  • Conformitate cu reglementările legale din industria apei;
  • Calcularea și raportarea eficienței apei;
  • Comunicarea politicii de administrare a apei la nivel intern și extern;
  • Transparența aspectelor economice ale administrării apei.

Standardul European Water Stewardship (EWS) a fost dezvoltat de European Water Partnership, o organizație non-guvernamentală independentă, cu sediul la Bruxelles.

Categories
Mediu

Avem grijă de munte

Pentru cei dornici să îşi însuşească un stil de viaţă activ prin dobândirea cunoştinţelor necesare referitoare la mersul pe munte, am gândit împreună cu partenerii de la Tășuleasa Social un proiect distractiv şi practic pentru vara anului 2015: Școala de Mers pe Munte.

Susţinem 300 de doritori atent selecționați să înveţe să iubească muntele în mod responsabil.

Le oferim informaţii esenţiale pentru mersul pe munte, precum noţiuni de prim ajutor, informații despre cum se campează, despre orientarea în pădure etc. Iar apoi le testăm cunoştinţele organizând drumeții în Munții Călimani, alături de instructori atestați.

Programul se adresează persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani. Noi oferim cursanţilor cazare şi masă, singura cheltuială suportată de aceștia fiind cea legată de transportul până la campusul Tăşuleasa Social, din județul Bistriţa-Năsăud.

Obiectivul principal al proiectului este training-ul persoanelor tinere, care sunt dornice să îşi însuşească un stil de viaţă activ și sănătos, prin dobândirea cunoştinţelor necesare referitoare la mersul pe munte şi prin punerea acestora în practică.

Obiectivul secundar al proiectului este educarea comunităţii locale din Dorna Cândreni cu privire la mediul înconjurător, la protejarea acestuia şi la potenţialul turistic al cadrului natural din zonă. În acest scop, 10 persoane tinere din zonă vor fi selectate, instruite şi certificate ca ghizi locali de turism.

Mai multe detalii despre Școala de Mers pe Munte puteţi găsi aici.

Categories
Mediu

Am înlocuit petrolul cu plantele pentru a crea PlantBottle

Începând cu anul 2014, am implementat o soluţie inovatoare, în premieră pe piața locală: ambalajul PlantBottle, realizat în proporție de până la 30% din plante, pentru recipientele de 500 de ml de apă plată și carbogazoasă Dorna și Dorna Izvorul Alb și, din 2015, pentru cele de 2l de apă plată și carbogazoasă Dorna și Dorna Izvorul Alb.

Procentul de 30% realizat din plante este compus din bioetanol din trestie de zahăr din Brazilia, acesta fiind singurul biocombustibil recunoscut la scară largă de către autoritățile specializate pentru performanțele sale ecologice și sociale unice, cu impact redus asupra biodiversității.

Trestia de zahăr pe care o folosim este plantată în zone cu terenuri degradate, așadar nu concurează pentru terenurile noi sau pentru cele pe care există deja alte culturi. De asemenea, ea este plantată în zone unde este udată predominant de ploaie și recoltată cu mijloace mecanice.

Prin urmare, ambalajul este 100% reciclabil, plasticul din recipientele PlantBottle putând fi reciclat la nesfârșit prin tehnologiile deja existente.

Până în anul 2020, vrem să introducem ambalaje PlantBottle pentru toate produsele din portofoliul companiei noastre.

Pe lângă acest lucru, tot ca o măsură de protecție a mediului, în urmă cu aproximativ 10 ani, am început să reducem greutatea sticlelor noastre PET, a capacelor, etichetelor etc.

Astfel, din 2004 până în 2014, greutatea sticlei PET de apă plată de 500 ml a scăzut cu 34 de procente, iar cea a sticlei de apă carbogazoasă PET de 500 ml a scăzut cu 21%. Sticla de 2l de apă plată este mai ușoară cu 22%, în timp ce cea carbogazoasă este mai ușoară cu 2,7%. Pentru ambalajele de 1,5l greutatea a scăzut cu 12% în cazul apei plate și în cazul celei carbogazoase.