Categories
Mediu Noutati Post Homepage

Coca-Cola HBC România, Paviani și Scania au încheiat un parteneriat pentru a reduce emisiile de CO2 și a promova sustenabilitatea în transport

Compania Coca-Cola HBC România, liderul industriei locale de băuturi, în parteneriat cu Paviani Eurocar, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de transport ai acesteia și producătorul de autocamioane Scania, folosesc în premieră un camion care funcționează pe bază de gaz natural comprimat (CNG), un combustibil ce permite reducerea cu 15% a emisiilor de dioxid de carbon generate în atmosferă față de cele produse de un camion clasic, alimentat cu motorină. Prin acest parteneriat, cele trei companii și-au asumat un obiectiv comun: reducerea impactului serviciilor de transport asupra mediului, prin promovarea inovației tehnologice ca pilon de sustenabilitate.

Camionul, pus la dispoziție de Paviani Eurocar și Scania, face parte dintr-un proiect pilot și va efectua curse între cele 18 depozite ale Coca-Cola HBC de pe teritoriul României.

Comparativ cu combustibilii clasici, gazul natural comprimat (CNG) are un impact mult mai redus asupra mediului, este mai economic și mai sigur, iar din punct de vedere al eficienței tehnice, mărește durata de viață a motorului.

Această inițiativă, aflată în stadiul de proiect-pilot, este comunicată în cadrul platformei de sustenabilitate După Noi. Lansată în 2016, platforma După Noi reflectă filosofia de sustenabilitate a Coca-Cola HBC, aceea de a lăsa în urmă o lume mai bună, prin protejarea mediului și a resurselor, prin implicarea în proiecte relevante pentru comunitate și promovarea valorilor și tradițiilor din România.

„Grija față de mediu și sustenabilitatea sunt piloni importanți din strategia pe termen lung și termen scurt a companiei, integrate în toate operațiunile pe care le derulăm. Printre măsurile pe care le luăm pentru reducerea impactului pe care îl avem asupra mediului se numără și reducerea emisiilor de CO2 rezultate din activitățile de transport și distribuție a băuturilor noastre.

Obiectivul nostru este ca, după finalizarea perioadei de testare, să ne extindem la o flotă mai mare de astfel de camioane. Așa cum puteți vedea în cele mai recent Raport de Sustenabilitate al companiei noastre, Coca-Cola HBC România folosește în procesele de producție doar energie din surse regenerabile și curate și a redus deja, în 2017 față de 2015, cu 7% nivelul emisiilor celor trei fabrici din România și cu 15% consumul de apă implicat în procesele de producție. Acestea – și multe alte măsuri pe care le luăm pentru protecția mediului și sprijinirea comunităților – fac din compania noastră cea mai responsabilă companie de pe piața locală, conform studiului CSR Index din ultimii trei ani”, a declarat Jevgeni Rudkovski, Supply Chain Manager al Coca-Cola HBC România

„M-am alăturat acestui proiect din două motive: în primul rând, nu putem privi nepăsători cum casa noastră se degradează din ce în ce mai mult. Aerul, apa, solul, sunt grav afectate de poluarea mediului. Cu toții putem lua măsuri, chiar și la scară mai mică, dacă realizăm că schimbarea pornește de la fiecare dintre noi. Apoi, este provocarea profesională: a fi în pas cu tehnologia, pentru mine, înseamnă evoluție, iar a testa și aplica soluțiile inovatoare printre primii nu poate decât să-mi aducă o satisfacție enormă”, a precizat Alexandru Păun, director al companiei de transport Paviani.

„Protejarea planetei și a mediului înconjurător trebuie să fie, azi, una dintre cele mai importante priorităţi pentru orice companie și persoană de pe planetă. Dar numai când ne unim forţele cu alţi jucători cheie, vom putea atinge aceste obiective ambiţioase. Formând acest parteneriat, vom avea o poziţie unică pentru a implementa soluţii inteligente, eficiente şi sustenabile pentru transportul şi logistica noastră. În ultimii ani, am demonstrat că trecerea către un transport comercial sustenabil a început să funcţioneze, iar piaţa răspunde. Totuşi, trebuie făcut mai mult pentru a diminua efectul nociv al emisiilor gazelor de seră. Nimeni nu poate face asta singur, ci doar prin cooperare vom reuşi. Iată de ce fundaţia pe care o punem acum cu acest parteneriat este un pas foarte important, reprezentând modalitatea în care vom realiza oschimbare reală” – Mihai Pașol, Director de Marketing & Comunicare la Scania România.

Categories
După Noi, strângem tot noi Post Homepage

Campania „După Noi, strângem tot noi” a ajuns anul acesta la peste o jumătate de milion de oameni cu mesajele despre importanța colectării selective

”După Noi, strângem tot noi”, proiectul pentru încurajarea colectării separate demarat de Coca-Cola HBC România în urmă cu patru luni, a participat vara aceasta la cele mai importante festivaluri de muzică din Romania, dar și la evenimente culturale și conferințe relevante, adresându-se unui public variat. Scopul programului este de a educa și a ajuta oamenii să înțeleagă importanța colectării selective pentru România. În același timp, După Noi, strângem tot noi încurajează adoptarea unei atitudini responsabile față de mediu și față de ceea ce lăsăm în urma noastră generațiilor viitoare. Anul acesta, aproximativ 615.000 oameni au interacționat cu mesajele campaniei și soluțiile de colectare separată din proiect.

Campania După Noi, strângem tot noi este un program educațional de conștientizare și încurajare a colectării selective, lansat în luna iulie a acestui an de compania
Coca-Cola HBC România, ca parte a viziunii companiei privind responsabilitatea față de mediu și de comunitățile în care este prezentă. Programul se desfășoară sub umbrela După Noi – platforma de sustenabilitate a Coca-Cola HBC România, lansată în 2015, ce înglobează toate proiectele de responsabilitate socială ale companiei.

„Proiectele noastre privesc către comunități și către ceea ce lăsăm în urmă. Ne-am asumat acest crez cu mai bine de trei ani în urmă, odată cu lansarea platformei După Noi, care promovează o atitudine responsabilă față de mediu, de oameni și de ceea ce lăsăm în urma noastră. Anul acesta, am început proiectul După Noi, strângem tot noi, programul nostru educațional, prin care încurajăm consumatorii să fie parte din efortul comun de colectare selectivă a deșeurilor. Depinde doar de noi să lăsăm generațiilor viitoare o moștenire la fel de valoroasă cum este a noastră” – spune Irina Ionescu, Public Affairs & Communication Manager, Coca-Cola HBC România.

Programul educațional a fost prezent, în ultimele luni, la două dintre cele mai cunoscute festivaluri de muzică din România, Neversea și Untold, dar și la evenimente precum recepția organizată de Ambasada Statelor Unite la București cu ocazia Zilei Independenței Statelor Unite ale Americii, Festivalul Ambasadelor sau Conferința The Power of Storytelling, organizată de „Decât o Revistă”. În cadrul acestor evenimente, participanții au primit informații despre colectarea separată și au putut să colecteze astfel prin soluțiile propuse de Coca-Cola HBC România:

– Ecoinsula – o soluție integrată pentru toate tipurile de deșeuri reciclabile (sticlă, plastic/PET, hârtie, aluminiu, deșeuri biodegrabile);

– Puncte pentru colectarea plasticului/PET-ului – cel mai frecvent tip de deșeu reciclabil, utilizat pentru băuturile servite la festivaluri;

– Fotocolectorul – cabină foto care colectează sticlă, plastic și hârtie și te răsplătește cu o poză pe loc.

Prin acest program, Coca-Cola HBC România își propune să crească nivelul de conștientizare cu privire la importanța colectării selective în contextul conceptului de economie circulară și să informeze publicul cu privire la tipurile de deșeuri care pot fi colectate selectiv pentru a putea fi ulterior reciclate.

Proiectul După Noi, strângem tot noi este realizat cu sprijinul GreenPoint Management SA, reprezentanții acestei companii contribuind la proiect atât cu know-how, cât și cu logistica necesară desfășurării acestuia.

WhatsApp Image 2018-09-11 at 10.02.56(6)

Categories
Comunitate

Platforma După Noi a fost premiată la Biz PR Awards

Proiectul După Noi, realizat de Coca-Cola HBC România, a primit Premiul pentru Excelență în Comunicare și Implicare în Comunitate de la Biz PR Awards, una dintre cele mai importante conferințe dedicate PR-ului și comunicării digitale.

Faptul că două dintre obiectivele principale ale platformei – să ajutăm comunitățile din care facem parte și să promovăm cât mai mult locurile frumoase pe care le-am descoperit – au fost apreciate, ne demonstrează că suntem pe drumul cel bun.

Misiunea noastră de a ne îngriji de ceea ce lăsăm După Noi va continua cu și mai mult entuziasm!

Gala Biz PR Awards, care a ajuns anul acesta la a opta ediție, se adresează specialiștilor în PR, marketing, Public Affairs și Vânzări, atât din agenții, cât și din companii. La conferința de anul acesta au vorbit profesioniști în comunicare recunoscuți în industria românească, dar și persoane publice care au știut să-și construiască o imagine prin care să iasă în evidență.

Categories
Comunitate

Ciocănești, satul cu case ca-n povești

Ciocănești a fost, în 2014, primul sat cultural al României, o distincție acordată de Ambasada Franţei, cu scopul de a promova patrimoniul cultural şi turistic al zonelor rurale din țara noastră. Cum a ajuns tocmai această localitate din sud-vestul județului Suceava să fie primul sat cultural al României? În primul rând datorită caselor.

Da, casele cu ornamentele lor ca niște QR code-uri arhaice fac din Ciocănești un rai al fotografilor. Pare că aici se întâlnesc toate culorile de pe pământ. Dar, înainte de a fi atracții pentru turiști, casele din Ciocănești sunt importante pentru cei care le locuiesc. Există un concurs anual, la capătul căruia primăria premiază cea mai frumoasă casă. Imaginați-vă: casa anului în Ciocănești!

Înainte de Festivalul Păstrăvului, adică în primele zile ale lui august, ciocăneștenii deretică prin curți, știind că urmează să treacă pe ulițe o comisie de la primărie. Comisia privește, judecă și hotărăște spre ce gospodărie se va îndrepta premiul. Se premiază și cea mai frumoasă grădină cu flori, dar acesta este mai mult un premiu de consolare. Casele trebuie neapărat să aibă incrustate în tencuiala lor motivele naționale. Așa se face că azi, în Ciocănești, numeri pe degete locuințele care ies din acest tipar. Ciocăneștiul este una dintre puținele localități din România în care aspectul unitar al locuințelor reprezintă o politică publică locală.

Categories
Mediu

De unde se trage numele Bistrița Aurie

Indiferent de anotimpul în care vizitezi Țara Dornelor, ți se va spune numaidecât de unde vine numele de Bistrița Aurie: de la nisipul aurifer purtat cândva la vale, din timpuri imemorabile, de acest râu care se întâlnește în regiune cu nenumărați afluenți învolburați – dornele.

Firește, prețiosul metal nu mai e purtat de ape, în schimb, pe malurile râului Bistrița Aurie din comuna Ciocănești poți vedea movile masive de pământ, formate din vremurile în care oamenii locului se îndeletniceau cu cernitul nisipurilor aurifere.

Turiștii sosiți pe aceste meleaguri au astfel ocazia de a afla că nu doar munții noștri aur au purtat, vorba poetului, ci și râurile.

Text de Horia Ghibuțiu

Foto de Teodora Maftei

Totodată, iubitorii naturii bine conservate au oportunitatea de a retrăi senzațiile pe care marele geograf și etnograf George Vâlsan le descria astfel:

„Răcoarea te izbeşte în faţă ca un pahar de apă rece. Scuturi capul, căci pe păr se prinde boarea şi pe buze simţi nevăzute picături de ploaie. Vântul îţi trece ca o mână umedă prin păr şi aduce miros de zăpadă şi de răşină. Un peisaj răcoros, cu forme largi, lăsându-ţi impresia de solemnitate, accentuată prin vuietul adânc al pădurii de brad în care uneori îţi pare că auzi încă tropotul zimbrilor. Tot ţinutul răsună de izvoare, unele coborând tocmai din căldările glaciare de pe Rodna sau Căliman”.

Categories
Comunitate

Profil de dornean. Concluzii primare

În Țara Dornelor se poate deschide, în regim de urgență, o societate de reabilitare a clișeelor pozitive. Aici chiar sunt adevărate. Ceea ce se învață – îndeobște – despre români în manualele școlare (că sunt oameni harnici, ospitalieri, curajoși, demni, liberi), aici e valabil.

Să le luăm pe rând.

Dornenii sunt harnici. E de-ajuns, tranzitând Țara, să privești înspre căpitețele de fân. E de-ajuns să vezi, mergând din sat în sat, că oamenii sunt la câmp, la muncă, nu la cârciumă. În munți, cine nu muncește moare de foame. Nu e cazul.

Text de Andrei Crăciun

Foto de Andrei Radu

Dornenii sunt ospitalieri. De-altfel, așa cum ne mărturisește un localnic, aici nu există obiceiul să-ți ții casa încuiată. Acest obicei apare dincolo de Suceava. În Țară, oamenii își țin porțile deschise.

Dornenii sunt curajoși. S-au opus colectivizării în comunism. Și-au păstrat munții ai lor, cu tot ce a decurs de aici.

Dornenii sunt demni. Știți câți oameni au cerut ajutor social în Ciocănești în ultimii ani? Doi. Și nici aceia nu sunt de-ai locului. Au venit de pe la Botoșani.

Dornenii sunt liberi. Având în vedere istoria zbuciumată a regiunii bucovinene, aflată secole la rând sub dominație habsburgică, dornenii și-au păstrat pofta de a fi liberi și mândria de a fi români. De a trăi exact așa cum spun clișeele pozitive despre noi că trăim, și cum prea puțin se întâmplă în restul României.

Categories
Mediu

Cel mai gros și cel mai lung arbore din Pădurea pedagogică

Lângă Pasul Tihuța, am descoperit un spațiu care merită să fie prezervat și după noi.

Tășuleasa Social, sprijinit de Coca Cola HBC, reprezintă nu doar cea mai prestigioasă pepinieră de voluntari de la noi, ci găzduiește și o Pădure pedagogică – loc unic din Europa de Est în care se desfășoară lecții în aer liber despre mediu.

Text de Horia Ghibuțiu

Printre ingenioasele mostre grație cărora copiii din Țara Dornelor, și nu numai ei, se pot familiariza cu mediul înconjurător, se găsește și cel mai gros copac din lume, Chiparosul de Montezuma din Mexic. Pe numele său latinesc Taxodium Mucranotum sau denumit popular Copacul lui Tule, acest conifer cu o circumferință de circa 58 de metri devine și obiect de studiu și, deopotrivă, de joacă: în Pădurea Pedagogică, vizitatorii sunt îndemnați să afle ei înșiși de câți oameni e nevoie pentru a cuprinde această minunăție a naturii.

Aici se află și o replică a celui mai lung copac din lume – măsoară 117 metri până la coronament, dar și un arbore datând de la 1.600, care a fost doborât de fulger.

Acest din urmă copac este o altă lecție deschisă vizitatorilor, care pot afla unde a fost plasat, spre interiorul ori exteriorul pădurii, în funcție de inele, dar și cum era vremea în urmă cu patru sute de ani, grație părților mai întunecate ale secțiunii arborelui.

Categories
Comunitate

Muzica din Țara Dornelor: cântece pentru mai târziu

Când Țara Dornelor se îmbracă în haine de sărbătoare e nevoie nu doar de păstrăvi, e nevoie de muzică, joc de voie bună. E nevoie de un ansamblu folcloric.

Înainte să fie membri ai unui ansamblu folcloric, toți – absolut toți – au fost copii. Iar copiii din Ciocănești, de exemplu, învață de aproape un deceniu muzică de la profesorul Cornel.

Text de Andrei Crăciun

Foto: Gyuri Ilinca

Cornel nu a împlinit încă treizeci de ani, dar copiii îi vorbesc cu “domnul profesor”, cum este și cuviincios. Îi ia de la grădiniță, le testează abilitățile, îi selectează pe parcurs. Puțini se țin de treabă, foarte puțini ajung la școli de muzică sau în ansambluri populare, dar fără Cornel și alții ca el, în toate comunele și în toate satele din Țara Donrelor, muzica aceasta pur și simplu s-ar pierde.

Când l-am întâlnit noi, Cornel, într-o cameră de școală, învăța două fete să intepreteze. Una la vioară și una la nai. Nu cântau cântece tradiționale. Cântau “El Condor Pasa”, ca Simon & Garfunkel, dar erau doar exerciții. Când se adună dornenii să petreacă, se cântă și se joacă românește!

Categories
Comunitate

Scurtă introducere în istoria plutăritului pe Bistrița Aurie

Domnul cu pălărie verde și mâini de om care n-a stat degeaba în viață se recomandă simplu: “Vasile”.

Vasile, deci, un mezin al plutașilor de pe Bistrița Aurie, un obicei astăzi dispărut, înviat doar la ocazii festive. O astfel de ocazie este și Festivalul Păstrăvului, ținut în Ciocănești de Sfânta Marie Mare, la jumătatea lui August.

Ne aflăm în satul Botuș, care tot de comuna Ciocănești ține. Amurgește. Domnul Vasile pare că a fost scris de Hemingway însuși, care ni l-a aruncat în realitate, tocmai în Țara Dornelor. A muncit o viață cu lemnele, a fost angajat și în fabrică, dar dacă e să fie ceva, atunci el este plutaș.

Domnul Vasile este gata să ne povestească despre plutărit. Pentru început ne cântărește din priviri și ne găsește prea tineri. Ce să știm noi cum era?

S-a născut în anul 1943 – oho! – în timp de război mondial. Cu pluta a plecat prima dată în adolescență, la treisprezece ani. Era un ritual care dovedea, totodată, că este deja bărbat. Așa era atunci. Plutăritul începea pe 15 martie și se isprăvea opt luni mai târziu. Se mergea cu lemnul pe apă tocmai de la Vatra Dornei. Plecau de pe Bistrița Aurie și plutăreau până se întâlnea Bistrița cu Siretul, pe la Bacău, și de acolo, temerarii înaintau până la Dunăre. Călătoreau sute de kilometri și transportau sute de metri cub de lemn.

Apoi, pe la 1969-1970, au fost inundații mari, s-au rupt barajele de care plutașii aveau atâta nevoie, s-a făcut Bistrița mare și nimic nu a mai fost ca înainte. Mai exact, plutăritul ca întreprindere economică pur și simplu a dispărut. La aceasta a contribuit – din plin – și mutarea transportului pe șosea (era plină România de mașini de teren cu remorci!) și cale ferată.

Text de Andrei Crăciun

Cum se făceau plutele? Se făceau din lemn, de obicei molizi, având până la doisprezece metri lungime. Domnul Vasile, alături de alți trei veterani ai plutăritului (el este cel mai tânăr!), face an de an o plută pentru turiștii care vin la Ciocănești la Festivalul Păstrăvului.

Stă chiar lângă apă. Privește Bistrița și se îngrijorează că 2015 a fost an secetos și nu o să aibă cum plutări. Dar n-a fost așa, a mers, a fost bine. Ce rămâne, totuși, după acest om, după o viață dedicată plutăritului?

Tinerii nu mai vor să vină să învețe această meserie, care de altfel nu mai există. Rămâne mândria că a fost parte dintr-o poveste care a început pe la 1200, după unele atestări documentare, căci de atunci se făcea plutărit pe Bistrița Aurie.

Și mai rămân amintirile cu peștii mari care săreau înspre cer, trebuia doar să întinzi mâna după ei, ca în povești. Și mai rămâne și fericirea de pe chipurile turiștilor, an de an, la Festival: “Păi, să vedeți cum se bucură nemții…”. Și, peste toate, anii cu care domnul Vasile întinerește când cară la buștenii cu care se pregătește fiecare nouă plută.