Categories
Mediu

Cel mai gros și cel mai lung arbore din Pădurea pedagogică

Lângă Pasul Tihuța, am descoperit un spațiu care merită să fie prezervat și după noi.

Tășuleasa Social, sprijinit de Coca Cola HBC, reprezintă nu doar cea mai prestigioasă pepinieră de voluntari de la noi, ci găzduiește și o Pădure pedagogică – loc unic din Europa de Est în care se desfășoară lecții în aer liber despre mediu.

Text de Horia Ghibuțiu

Printre ingenioasele mostre grație cărora copiii din Țara Dornelor, și nu numai ei, se pot familiariza cu mediul înconjurător, se găsește și cel mai gros copac din lume, Chiparosul de Montezuma din Mexic. Pe numele său latinesc Taxodium Mucranotum sau denumit popular Copacul lui Tule, acest conifer cu o circumferință de circa 58 de metri devine și obiect de studiu și, deopotrivă, de joacă: în Pădurea Pedagogică, vizitatorii sunt îndemnați să afle ei înșiși de câți oameni e nevoie pentru a cuprinde această minunăție a naturii.

Aici se află și o replică a celui mai lung copac din lume – măsoară 117 metri până la coronament, dar și un arbore datând de la 1.600, care a fost doborât de fulger.

Acest din urmă copac este o altă lecție deschisă vizitatorilor, care pot afla unde a fost plasat, spre interiorul ori exteriorul pădurii, în funcție de inele, dar și cum era vremea în urmă cu patru sute de ani, grație părților mai întunecate ale secțiunii arborelui.

Categories
Comunitate

Muzica din Țara Dornelor: cântece pentru mai târziu

Când Țara Dornelor se îmbracă în haine de sărbătoare e nevoie nu doar de păstrăvi, e nevoie de muzică, joc de voie bună. E nevoie de un ansamblu folcloric.

Înainte să fie membri ai unui ansamblu folcloric, toți – absolut toți – au fost copii. Iar copiii din Ciocănești, de exemplu, învață de aproape un deceniu muzică de la profesorul Cornel.

Text de Andrei Crăciun

Foto: Gyuri Ilinca

Cornel nu a împlinit încă treizeci de ani, dar copiii îi vorbesc cu “domnul profesor”, cum este și cuviincios. Îi ia de la grădiniță, le testează abilitățile, îi selectează pe parcurs. Puțini se țin de treabă, foarte puțini ajung la școli de muzică sau în ansambluri populare, dar fără Cornel și alții ca el, în toate comunele și în toate satele din Țara Donrelor, muzica aceasta pur și simplu s-ar pierde.

Când l-am întâlnit noi, Cornel, într-o cameră de școală, învăța două fete să intepreteze. Una la vioară și una la nai. Nu cântau cântece tradiționale. Cântau “El Condor Pasa”, ca Simon & Garfunkel, dar erau doar exerciții. Când se adună dornenii să petreacă, se cântă și se joacă românește!

Categories
Comunitate

Copiii din Ciocănești

Știți cum îi motivează primarul din Ciocănești (Suceava) pe copiii din comuna lui să pună mâna pe carte? Așa: în fiecare an, cei care iau Capacitatea primesc drept recompensă o cursă de rafting pe Bistrița Aurie.

Pe acest râu care străbate comuna, viitorii liceeni au parte de un fel de tur de onoare, căci lumea iese pe cheiuri să-i vadă. E și un fel de “la revedere”, întrucât în Ciocănești nu există liceu, așa că vor merge la liceele din Vatra Dornei sau din Câmpulung Moldovenesc.

De trei ani e tradiția asta în Ciocănești, iar în primii doi ani rata de promovare a examenului de Capacitate a fost de 100%. Anul acesta au picat doi elevi. N-au fost luați în barcă. Primarul Ciocan – căci da, așa îl cheamă pe edilul din Ciocănești – este mai strict decât J.K. Simmons în Whiplash.

Text de Cristian Delcea

Foto: Cristian Vasile (Igu)

Se schimbă și copilăria la țara, cum se schimbă toate în jur. Da, copiii de aici au internet, au selfie stick-uri, au șuvițe verzi în păr și scriu cu hashtaguri. Dar, pe lângă toate astea, copiii de aici pleacă mai departe în viață cu amprenta locală a Țării Dornelor.

Știu să încondeieze ouă, știu norii și ce anunță ei, știu plantele medicinale și cum trebuie să te aperi de șerpi. Sau cum se pescuiește la crap. Sunt învățați să iubească aceste locuri, de la cele mai vechi tradiții – simbolurile pictate pe case – până la legendele din zilele noastre. Nu știți cine e Relu Buliga, nici n-ați avea cum, dar micii microbiști din Ciocănești vă vor spune pe dinafară această poezie: “Relu Buliga, antrenorul Bucovinei Ciocănești, fost mare fotbalist, autorul primului gol din istoria echipei CSM Suceava în Liga I, în 1985”.

Copiii din Ciocănești coboară din barca de rafting și pleacă în viață cu mândria amprentei locale: mica lor echipă de fotbal, iile cusute de bunicile lor, apa care izvorăște de lângă casa lor natală. Se mândresc – și au tot dreptul s-o facă – “astea-s de la noi de-acasă”.

Categories
Mediu

Lecții despre Everestul personal

Andreea Lajosch are 18 ani și este elevă la Liceul Tehnic din Dorna Candrenilor. Are 1.61m , 45 de kg și o alură cu care ar putea face modelling, dar ei îi plac drumețiile și vrea să devină ghid montan, așa că s-a înscris la Școala de mers pe munte organizată de Tașuleasa Social împreună cu Coca-Cola HBC România în Munții Calimani în această toamnă.

Pentru aceste cursuri inedite, organizate în premieră în România, s-au înscris peste 700 de persoane cu vârste între 18 și 40 de ani. Trei sute dintre ei au ajuns într-un program special de patru zile în care au învățat să respecte muntele și să se bucure inteligent de orice drumeție, dar și respectul de sine și propriile limite în fața naturii. O aventură care l-a inclus și pe Teodor Tulpan, alpinistul român care a ajuns pe vârful Everest în expediția Everest 2003.

Andreea Lajosch a fost printre cei selectionați, iar parte importantă din decizia pentru alegerea ei a fost faptul că a mai participat la acțiunile Tășuleasa Social și are deja “școala voluntariatului”. În 2011 a fost voluntar la una dintre cele mai mari acțiuni de împădurire organizată de Tășuleasa Social și-a învățat nu doar lecția despre a da înapoi naturii ceea ce exploatăm de la ea, uneori abuziv, ci și pe cea a solidarității și a lucrului în echipă.

Andreea recunoaște că e timidă și că se împrietenește mai greu cu cei de vârsta ei, dar în ziua împăduririi, din efortul comun al celor câteva sute de voluntari și din susținerea lor când era obosită și-a găsit resurse emoționale nebănuite și și-a făcut prieteni.

A fost atât de mândră de munca lor încât, în anii următori, s-a reîntors în zona împădurită. S-a bucurat că pădurarul are grijă de munca lor și că zona e păzită bine de cei care ar vrea să fure lemne pentru că asta e singura lor posibilitate de a face rost de bani.

Text de Cristina Bazavan

Foto: Silviu Matei

La Școala de mers pe munte a învățat cum să -și poarte de grijă în natură, cum să identifice animalele din zonă după urmele pe care le lasă (ba chiar și ce au mâncat animalele sau cât de înfometate sunt), dar și regulile dure ale munților. Și n-a speriat-o rucsacul de aproape 20 de kg pe care l-a purtat pe Pietrosul până la tabăra de corturi, chiar dacă era aproape jumătate din greutatea ei.

Alpinistul Teodor Tulpan le-a explicat că atâta timp cât respectă regulile pe munte sunt în siguranță și le-a dat exemple despre armele care există în fiecare persoană pentru a-și cuceri propriul Everest.

“În calitate de trainer cred că am transmis ceea ce înseamnă muntele și natura pentru noi, alpiniștii, am cunoscut oameni minunați și sunt convins că fiecare își va atinge “Everestul” personal”, spune Tulpan despre perioada petrecută la Școala de mers pe munte.

Școala de Mers pe Munte este un program de educație montană inițiat de Tăsuleasa Social și Coca-Cola HBC România. Participanții au avut alături 15 instructori și peste 100 de voluntari, printre care și angajati Coca-Cola HBC România.

La solicitarea Coca-Cola HBC România, 20 de tineri din Țara Dornelor au urmat cursuri speciale pentru a fi ghizi montani, inițiativă care le asigură astfel o calificare cu care își pot găsi locuri de muncă și pot duce mai departe, către fiecare turist care vizitează Țara Dornelor, grija pentru munte și pentru ceea ce lăsăm ”după noi”.